Corespondența dintre Nicolae Iorga și autoritățile hușene cu privire la locul nașterii lui Alexandru Ioan Cuza


De prof. Costin Clit în „Cronica Episcopiei Hușilor”, vol. VI, 2000, pp. 281-289


Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, operă a sculptorului Vasile Aciobăniței, dezvelită în anul 1959.
Fotografie de prof. dr. Vicu Merlan.
Despre anul 1871 gravat pe placă, vezi nota G.F.

Locul naşterii domnitorului Al. I. Cuza rămâne încă controversat. S-a acreditat ideea naşterii sale la Galaţi1, Bârlad2, Huşi3 şi Bărboşi, fostul judeţ Fălciu4. Istorici mai tineri sunt mai rezervaţi considerând oraşul Bârlad, „probabil” locul naşterii lui Al. I. Cuza5. Nu intrăm în domeniul controverselor legate de locul naşterii domnitorului. Se ştie că Ioan Cuza, tatăl domnitorului, a deţinut funcţii de ispravnic al judeţului Fălciu. În această calitate este desemnat în urma ordinului semnat de Pavel Kisselef din 11 decembrie 1829 şi a ordinului generalului Feodor Mircovici, să întocmească vidomostia ţinutului Fălciu. La poziţia 4, din vidomostie, figurează Ioan Cuza, cel care o întocmise. Iată ce notează: „Ioan Cuza, postelnic, familie veche, neam de 200 ani, născut în satul Bărboşii de 46 ani, locuieşte în satul Bărboşii”.6 La nouă ani de la naşterea lui Al. I. Cuza, tatăl său afirmă că locuiesc în satul Bărboşi. Pentru ţinutul Vaslui figurează Iordache Cuza din Tatomireşti, fiul postelnicului Arghiri Cuza şi Grigore Cuza, spătarul, din satul Ghergheleul însă pentru ţinutul Tutova nu avem nici un Cuza.7 Gheorghe Melinte susţine că acea casă din Bârlad atribuită lui Al. I. Cuza, unde s-ar fi născut, ar aparţine de fapt spătarului Ion Cuza, fiul lui Gheorghe Cuza, frate cu tatăl lui Al. I. Cuza.8 Casa a fost înregistrată în catagrafia oraşului Bârlad în 1828.9 Familia Cuza era legată de biserica Sfântul Nicolae din Huşi, unde se pare că a fost botezat Al. I. Cuza. Unchiul domnitorului, Gheorghe Cuza, şi-a înmormântat soţia, originară din Mânjeşti sau Ghergheleu unde el trăia, moartă în 1836, în curtea bisericii Sfântul Nicolae din Huşi, aşa cum reiese din declaraţia sa.10 Biserica Sfântul Gheorghe din Hoceni, ctitorie a familiei Beldiman a ajuns în proprietatea Mariei Cuza, căsătorită cu Alexandru, unul dintre cei doi fii a domnitorului şi a Mariei Obrenovici. Maria Cuza (Moruzi) va dona o serie din obiecte de cult de la Sf. Gheorghe din Hoceni, bisericii Sfântul Nicolae din Huşi, deci ataşamentul urmaşilor lui Al. I. Cuza faţă de biserica din Huşi s-a menţinut în continuare11.
Acad. Nicolae Iorga, critic literar, documentarist, dramaturg, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar
(►Sursă imagine)
Evenimentele din 27 martie 1848 şi urmările lor sunt binecunoscute istoricului. Din ordinul cu nr 1289 al hatmanului Dimitrie Sturza reiese că „Dimitrii Cuza fiul post. Ioan Cuza” s-a „priorisit” la casa părintelui său din „ţânut Fălciu”12.
La 4 aprilie 1848 Dumitrache Cuza şi Costachi Moruz se aflau la Bărboşi. Căpitanul de slujitori ai ţinutului Fălciu descrie casa lui Ioan Cuza: „m-am dus la curtea boerească, unde nedeschidendu-mi poarta, am fost silit a sări peste gard şi a intra în ogradă cu stegarul şi 9 slujitori, puind pe ... ceilalți împrejurul ogrădii şi al grădinii. În ogradă fiind noi, a eşit d-lui Post. Cuza în cerdac, îmbrăcat fiind în halat, numai ce se sculase, şi a început a striga pe de o parte la mine ca să es din ogradă pe de altă parte la un fecior ca să dea de veste să sară satul”. Căpitanul este primit în casă unde prezintă ordinul pe care îl avea.
Este luat Dimitrie Cuza şi dus la Huşi iar în grajdul familiei Cuza fusese găsit Costachi Moruz, care s-a împotrivit însă este şi el transportat la Huşi. Prezidentul Judecătoriei din Huşi era Costachi Pangrati.13 Ne întrebăm dacă casa părintească era la Bârlad de ce membrii familiei Cuza se găseau la Bărboşi?
Familiei Cuza i se impun anumite restricţii. La 14 mai 1848, prin ordinul cu numărul 8269 al Departamentului Trebilor din Lăuntru al Moldovei adresat Isprăvniciei ţinutului Fălciu, „Ioan Cuza este slobod a eşi depe moşia d-lui spre căutarea enteresurilor casnice. Iar fiul d-lui Dimitrie Cuza urmează a remâne în aceeaşi mărginire de mai nainte la casa părintească din ţinutul acela”.14
În urma evenimentelor de la hotelul Petersburg din Iaşi un grup de 13 revoluţionari au fost trimişi pentru a fi predaţi autorităţilor otomane. Printre ei se afla şi Al. I. Cuza care a reuşit să evadeze.15 La 28 septembrie 1848 este remis ofisul domnesc cu nr. 176 isprăvniciei ţinutului Fălciu pentru Mitică Roset (Bohotin) şi Al. I. Cuza „fiiul răpos. post. Ioan Cuza. La moşia Bărboşii”.
Domnitorul permitea exilaţilor întoarcerea în ţară. „Cu aceasta însă la fiişci carile din ei să să ducă pela moşiile lor, sau a părinţilor lor undi să şadă supt privigherea dregătorilor fără a ave voe a eşi di pi moşie16.
O interesantă însemnare a fost descoperită de Constantin Donose, bibliotecar al bibliotecii „M. Ralea” din Huşi pe un Ceaslov, ce a aparţinut familiei Oardă. Redăm însemnarea lui Panait Oardă: „Să se ştie că astăzi, 12 martie 1856, am petrecut câteva zile în casele D-lui Alex Cuza din Huşi, strada Gh. Duca, din jud. Fălciu, unde s-a născut neamul Cuzeştilor, am petrecut cu Kogălniceanu şi C. (Rosetti)”. Cezar P. Oardă va nota: „22 iulie, 1940 am fost ca vizitator la casa lui Alexandru Ioan Cuza, str. I. Gh. Duca, nr. 58 din Huşi şi am văzut ziua, casa unde s-a născut marele nostru domnitor Alex. I. Cuza”.17
La Bărboşi, lângă biserică se află mormântul lui Dimitrie Cuza, fratele domnitorului. Dimitrie Cuza s-a născut în 1823 şi a murit înainte de 1850.18
Într-un tablou statistic din 1865, Alexandru I. Cuza este arătat ca proprietar al bisericii Adormirea Maicii Domnului din Bărboşi.19 Urmele Cuzeştilor în zonă se regăsesc şi în „Pădurea Cuzoaiei” din Creţeşti, „Groapa Cuzei”, consemnată în harta topografică a ţinutului Fălciu, ce despărţea moşia Cuzeştilor de cea a lui C. Negel din Roşieşti.20 Biserica cu hramul Sfântul Arhidiacon Ştefan din Guşiţei a fost ctitorită de Safta Cuza. Această biserică era în 1865 proprietatea lui Manol. Const.22
Arhivele Statului Vaslui adăpostesc documente care pun în discuţie locul naşterii domnitorului. Este vorba despre corespondenţa dintre istoricul N. Iorga şi autorităţile huşene. De altfel într-o lucrare mai veche, N. Iorga afirmase că Al. I. Cuza s-a născut la Bârlad.23 Corespondenţa pune în evidenţă şi incapacitatea autorităţilor huşene de a înţelege importanţa acestui gest. Şi astăzi autorităţile huşene sunt impasibile faţă de simpozioanele organizate în luna ianuarie din fiecare an. S-a pus problema refacerii casei ce a aparţinui familiei Cuza, însă am rămas numai cu promisiunea primarului Ioan Costin (2000) că va sprijini acţiunea.

Locul viran vis-a-vis de Școala gimnazială nr. 1 „Mihail Sadoveanu”, unde s-a aflat casa de pe str. I. G. Duca nr. 58.
În stânga este Sala de sport, în fundal, Grădinița cu program prelungit nr. 1.
Fotografie de Sergiu Suhăreanu.

Cum comentăm documentele puse la dispoziţie de bârlădeni? Pe diploma de bacalaureat din 18 decembrie 1836, întâlnim data naşterii domnitorului ca fiind 12 septembrie 1818. Piatra de mormânt de la Ruginoasa, îngrijită de Elena Cuza, are înscrisă data de 20 martie 1820. Iată un prim fals. De unde ştim că şi menţionarea localităţii Bârlad ca loc de naştere nu este un fals? Bârladul era mai bine cunoscut decât localitatea Huşi şi de aici poate şi falsificarea locului naşterii. În cartea de deces pe anul 1872 s-a declarat pe 15 mai de medicul chirurg Gustav Dobelman din Heidelberg, ziua morţii lui Al. I. Cuza şi locul naşterii ca fiind Bucureşti. Pe 23 mai 1873, se va opera o modificare, înlocuindu-se Bucureşti cu Bârlad. Ne aflăm, evident, în faţa unui nou fals.


I

MINISTERUL CULTELOR ŞI ARTELOR
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
PRIMĂRIA ORAŞULUI HUŞI
INTRARE NR. 142 1940, LUNA I, ZIUA 5
3 IANUARIE 1940
NR. 28

Domnule Primar,

Vă rugăm a îngriji de buna păstrare a casei vechi în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza. din Huşi, str. I.G. Duca Nr. 58, care a fost declarată de această Comisiune monument istoric, având în vedere că nu se admite nici un fel de reparaţie, fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice.
Preşedinte,
N. Iorga
Secretar - Director general,
ss


Casa în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza.
Reproducere după Gheorghe Melinte, Cuza şi Huşii


II

Nr. 142
1940 IANUARIE 12

D-lui Ştefan Filon
Pensionar
Str. I.Gh. Duca 58

Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă că Minist(erul) Cult(elor) şi Art(elor), „Comisiunea Monumentelor Istorice” cu adresa Nr. 28 din 3 ianuarie 1940, ne face cunoscut că sus numita Comisiune a declarat monument istoric casa veche din str. I.Gh. Duca nr. 58, Huşi. căci în ea s-a născut Alexandru Ioan Cuza și că nu se admite să faceți nici un fel de reparaţie fără aprobarea Comisiunei Monumentelor Istorice și că totodată sunteți rugat ca fiind proprietarul susnumitei case să o păstraţi în cea mai perfectă stare.
Primar
ss M C. Vîntu
Secretar
ss


III

Nr. 142
1940 Ianuarie 13

D-lui şef al Serv(iciului) Tehnic al Com(unei) Huşi

Avem onoarea a vă tace cunoscut că Minis(terul) Cultelor şi Artelor „Comisiunea Monumentelor Istoriceprin adresa Nr. 28/1940, ne face cunoscut că imobilul (casa veche) proprietatea d-lui Şt. Filon din str. I.G. Duca nr. 58 din acest oraş, este declarat de susnumita Comisiune monument istoric, căci în ea s-a născut Alexandru I. Cuza şi nu admite să se facă nici un fel de reparaţie fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice şi deci vă rugăm a nu libera nici un fel de autorizaţie pentru orice eventuale reparaţii sau modificări ar fi cerute de proprietarul sus amintitului imobil.
Primar,
ss M.C. Vîntu
Secretar,
ss


Adresa nr. 28/1940 a Comisiei Monumentelor Istorice adresate primarului orașului Huși


IV

ROMÂNIA
Ţinutul Dunărea de Jos
Serviciul Financiar
Nr. 321/13 ianuarie 1940

DOMNULUI PRIMAR AL ORAŞULUI HUŞI

Motivat de adresa Comisiunii Monumentelor Istorice nr. 28/1940, avem onoare a vă ruga să binevoiţi a cerceta şi întocmi formele legale de expropriere a casei vechi din Huşi, str. I.G. Duca nr. 58, în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza, înscriind în bugetul primăriei pe 1940/941, suma necesară acestei exproprieri.
Rezident Regal,
ss
Şeful Serviciului Financiar,
ss


V

Confidenţial
Prefectura Judeţului Fălciu
SERVICIUL ADMINISTRATIV
Nr. 112/4 martie 1940

Domniei Sale,
Domnului Primar al oraşului Huşi

Vă rugăm să binevoiţi a dispune ca până mâine 5 Martie a.c., să ni se înainteze rezultatul adresei noastre nr. 145/5 ianuarie 1940 relativ la înaintarea unui plan al casei ce urmează să fie expropriată, proprietatea defunctului Şt. Filon din Huşi. str. I.G. Duca nr. 58, casă în care a fost născut Domnitorul Alexandru I. Cuza, declarată Monument Istoric.
Planul în cauză va rugă(m) a ne fi înaintat în două exemplare, fiindu-ne urgent cerut de către D-nul Rezident Regal al Ţinutului, cu ord. Nr. 136/940.
De asemenea vă rugă(m) să binevoiţi a ne comunica dacă pentru răscumpărare, aveţi prevăzut în bugetul în curs sau cel viitor, vreo sumă și anume cât.
Prefect,
Lt. Colonel Lazăr Ioan


VI

ROMÂNIA
PRIMĂRIA ORAŞULUI HUŞI
SERVICIUL TEHNIC
JUD. FĂLCIU

DOMNULUI PRIMAR AL ORAŞULUI HUŞI
NR. 100/8 MARTIE1940

La ordinul nr. 656 şi 2622/940 am onoare(a) a înainta planul de situaţie, planul casei şi un memoriu descriptiv şi justificativ al evaluării imobilului proprietatea def(unctului) Şt. Filon din str. I.G. Duca nr. 58, din Huşi, în trei exemplare.
Şeful Serviciului Tehnic,
Subinginer,
ss


VII

Memoriu descriptiv şi justificativ al evaluării imobilului proprietatea def(unctului) Şt. Filon din Huşi, str. I.G. Duca nr. 58.
Imobilul proprietatea def(unctului) Şt. Filon, se compune din următoarele:
 1. Teren în suprafaţă de 1345, 50 m.p., cu două faţade: una principală spre strada I.G. Duca şi alta secundară spre str. Sf. Gheorghe.
 2. O casă de locuit, veche şi construită parte din nuele cu lut şi parte din cărămidă, acoperită cu tablă. Camerele sunt duşumite şi cu plafoanele de scândură cu grinzi aparente. în suprafaţă clădită de 115 m.p.
 3. Atenansele se compun din două magazii şi un hambar toate din scândură, vechi, acoperite cu tablă şi în suprafaţă de 65,20 m.p.; Împrejmuirea dinspre str. I.G. Duca şi parte din cea dinspre proprietatea Constandinof din jaluzele, iar restul din scândură.
Subsemnatul, având în vedere poziţia unde se află situat acest imobil, starea în care se află construcţiile preţurile actuale ale terenurilor şi ale construcţiilor în localitate, îl evaluez după cum urmează:
 1. Terenul în supr(afață) de 1345,50 m.p. socotit 150 lei/m.p. ... 201,820
 2. Casa de locuit 110 m.p., socotită 350 lei/m.p. ... 40,600
 3. Atenansele ... 5000
 4. Împrejmuirea 168 m.l. socotită 50 lei/mp ... 8400
TOTAL: 255820
S-au rotund 256000 (douăsutecincizecișișasemii) lei
ȘEFUL SERVICIULUI TEHNIC
SUBINGINER


VIII

ROMÂNIA
PREFECTURA JUDEȚULUI FĂLCIU
SERVICIUL FINANCIAR ȘI ECONOMIC
Confidențial

Domniei sale
DOMNULUI PRIMAR AL ORAŞULUI HUŞI
Nr. 11 2/1940 Martie 8

Vă rugăm a ne înainta de urgenţă rezultatul adresei noastre nr. 112/4 martie a.c., relativ la casa proprietatea defunctului Şt. Filon din str. I. Gh. Duca nr. 58, cu relațiile cerute.
Prefect
Lt. Col. Lazăr Ioan


IX

Nr 2622/1940. III. 8
PREFECTURA JUD. FALCIU
HUŞI

Urmare adresei dvs. nr. 112 din 4 mart(ie) a.c. am ono(a)re a vă trimite alăturat, în dublu exemplar, planul casei şi un memoriu descriptiv şi justificativ al evaluării imobilului, proprietatea moşt(enitorilor) def(unctului) Ştefan Filon din Huşi. str. I. C. Duca nr. 58.
În casa ce priveşte răscumpărarea acestui imobil, am prevăzut în bugetul exerciţiului 1940/1941 un capital bugetar.
Primar.
ss
Secretar.


X

ROMÂNIA
ŢINUTUL DUNĂREA DE JOS
SERVICIUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE

DOMNULUI PRIMAR AL ORAŞULUI HUŞI
JUD. FALCIU
NR. 1560 ANUL 1940
LUNA MARTIE ZIUA 22

Avem onoare a vă înainta în original, petiţia d-nei Lucreţia dr. Pleşu din com. Nicoreşti, jud. Tecuci înregis(trată) la acest Ţinut sub nr. 1560/940, rugându-vă să binevoiţi a ne referi pentru care motiv a fost oprită petiţionara de a-şi construi un imobil în acel oraş.
Odată cu rezultatul ne veţi restitui şi anexa.
Sănătate!
Rezident Regal
ss
Şeful Serviciului
Al. Martin


XI

ROMÂNIA
MINISTERUL CULTELOR ŞI ARTELOR
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
DOMNULUI PRIMAR AL ORAŞULUI HUŞI
NR. 28
26 MART(IE) 1940

DOMNULE PRIMAR,

În legătură cu adresa noastră nr. 28 din a.c., avem onoarea a vă comunica, în copie, Decretul Regal nr. 928 din 15 martie a.c. prin care s-a declarat ca monument istoric casa veche în care s-a născut Alex. Ioan Cuza din Huşi, str. I. G. Duca nr. 68, proprietatea D-nei Lucreţia Dr. Pleşu din Nicoreşti, jud. Tecuci.
Preşedinte,
N. Iorga
Secretar - Directiv General
ss


XII

SERVICIUL TEHNIC
N 151
ANUL 1940 LUNA MARTIE ZIUA 30

DOMNULE PRIMAR,

La ordinul nr. 3469/940 am onoare a comunica, că D-na Lucreţia Dr. Pleşu n-a cerut nici odată autorizaţie pentru reconstrucţia casei din str. I. G. Duca nr. 58. dar cu ord(inul) telegrafic înregistrat la Primărie sub nr. 6185/1939 s-a cerut de către Comisiunea Monumentelor Istorice să oprim dărâmarea acestei case.
În urma ord(inului) dvs. nr. 6185/939 subsemnatul, după ce am cercetat chestiunea v-am raportat cu nr. 360/15 mai 1939 şi am cerut să se pună în vedere proprietarului să nu înceapă dărâmarea fără autorizaţia Primăriei, după care Primăria probabil a făcut această intervenţie.
În afară de aceasta, după cum rezultă din cererea d-nei Dr. Pleşu, D-sa a fost oprită telegrafic de d-l Profesor Iorga în calitate de Preşedinte al Comisiunei Monumentelor Istorice.
ŞEFUL SERVICIULUI
SUBINGINER
ss


XIII

EXCELENŢEI SALE DLUI REZIDENT
REGAL AL ŢINUTULUI DUNĂRII DE JOS
GALAŢI
NR. 3469
30 MARTIE 940

Urmării ordinului Dvs. nr. 1560/22 mart(i)e privitor la casa în care proprietara D-na Lucreţia Pleşu, pretinde că s-ar fi născut domnitorul Al. Cuza, avem ono(a)re a referi că în cursul anului 1939 nu s-a făcut la aceasta Primărie nici o cerere de reconstruire a acestei case.
De altfel, Comisiunea Monumentelor Istorice prin ordinul telegrafic înregistrat de noi cu nr. 6185 din luna Mai 1939, nu a cerut întârzierea reconstruirii clădirii lucru pe care l-am şi pus în vedere proprietarilor. Rostit cu poliţia d-nei Lucreţia Pleşu adresată lor vorbă.
PRIMAR.
ss
SECRETAR,
ss


XIV

ROMANIA
PREFECTURA JUDEŢULUI FĂLCIU
SERVICIUL FINANCIAR ŞI ECONOMIC
NR. 3248 1940 APRILIE

DOMNIEI SALE
DOMNULUI PRIMAR AL ORAŞULUI HUŞI

Avem onoare a vă înainta copie de pe Înaltul Decret Regal nr. 928/15 martie 1940, prin care s-a declarat Monument Istoric casa veche în care s-a născut Alex. Cuza. proprietatea d-nei Lucreţia Pleşu din Nicorăşti, jud(eţul) Tecuci.
Prefect,
Lt. Col. Lazăr Ioan
Șeful Secţiei Ad(ministra)tive

Copie

CAROL AL II-LEA
Prin grația lui Dumnezeu și voinţa Naţională
Rege al României
La toţi de faţă şi viitori, sănătate.

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor și Artelor nr. 719/940.
Văzând jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 736/940.
Am decretat și decretăm
Art. 1. În baza art. 3 din Legea pentru conservarea şi restaurarea Monumentelor Istorice, casa veche in care s-a născut Alexandru Ioan Cuza. din Huşi. str. I. Gh. Duca nr. 58, proprietatea d-nei Dr. Lucreţia Pleşu din Nicoreşti, Tecuci, se declară monument istoric.
Art.2. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor şi Artelor este însărcinat cu aducerea la îndeplinirea disposițiunilor prezentului Decret.
Dat în Bucureşti la 15 martie 1940.
ss Carol R.
Ministrul Cultelor şi Artelor
ss I. Nistor
p. conf.


XV

MINISTERUL CULTELOR ŞI ARTELOR
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
DOMNULUI PRIMAR AL ORAŞULUI HUŞI
NR. 561
APR(ILIE) 1940

DOMNULE PRIMAR,

Referindu-ne la adresa noastră Nr. 529 din 29 martie a.c., avem onoare a vă ruga să binevoiţi a fixa şi a ni comunica preţul local al imobilului, proprietatea d-nei Lucreţia Dr. Pleşu, situat în oraşul Huşi, strada I.G .Duca nr. 58.
Preşedinte,
ss N. Iorga
Secretar-Director general
ss


XVI

SERVICIUL TEHNIC
IEŞIRE NR 177
ANUL 1940 LUNA APRILI(E) ZIUA 8

DOMNULE PRIMAR,

La ord(inul) nr. 3947/1940 am onoare a comunica că valoarea locală a întregului imobil proprietatea d-nei Lucreţia Dr. Pleşu din str. I.G. Duca nr. 58, după cum rezultă din evaluaţia înaintată de subsemnatul cu rap(ortul) nr. 100/8.03.1940. este de 256000 (douăsutecincizecişişasemii) lei.
Din ordinul verbal al Domnului Prefect am făcut însă o a II-a evaluaţie, considerând că suprafaţa de 644,40 m.p. se poate lăsa proprietarului pentru construcţia unei alte clădiri
În acest caz, după cum rezultă din aceasta a II-a evaluare pe care v-o înaintez în copie, valoarea porțiunii de expropriat revine la 130000 (unasutăcinzecimii) lei.
ŞEFUL SERVICIULUI
SUBINGINER
ss


XVII

copie
EVALUAŢIA IMOBILULUI
MEMORIU JUSTIFICATIV ŞI DESCRIPTIV AL EVALUĂRII IMOBILULUI PROPRIETATEA DEF(UNCTULUI) ŞT. FILON DIN HUŞI. STRADA I.G. DUCA, NR. 58.

Imobilul, proprietatea def(unctutui) Şt. Filon, se compune din următoarele:
 1. Teren în suprafaţă de 1345.50 m.p. cu două faţade: una principală spre strada I.G. Duca şi alta secundară spre strada) Sfântul Gheorghe
 2. O casă de locuit veche şi construită, parte din nu(i)ele cu lut şi parte din cărămidă acoperită cu tablă. Camerele sunt duşumite şi cu plafoanele din scândură cu grinzi aparente, în suprafaţă clădită de 116 m.p.
 3. Atenanse, compuse din două magazii şi un hambar, toate de scândură, vechi, acoperite cu tablă şi în suprafaţă de 65,20 m.p. Împrejmuirea dinspre str(ada) I.G. Duca şi parte din cea dinspre proprietatea Constantinov din jaluzele, iar restul din scândură. De întregul imobil (teren) după cum se arată în planul de situaţie o poarte se poate afecta casei de locuit cu intrarea din str. I.G. Duca, iar restul se poate lăsa proprietarului, cu intrare din str(ada) Sf(ântul) Gheorghe.
În acest caz valoarea porţiunii de cumpărat este următoarea:
 1. Teren în supr(afaţă) de 701,10 m.p. socotit a 150 lei/m.p. ... 105165.
 2. Casa de locuit 116 m.p. socotită a 350 lei/m.p. ... 40600.
 3. Împrejmuirea 83.20 m.l. socotită a 50 lei/m.l.
TOTAL: 149925
S-au rotund 150.000 (unasutăcincizecimii) lei.
ŞEFUL SERVICIULUI TEHNIC
SUB INGINER
ss I.I. Diaconescu
Pentru conformitate
Subşef de birou


XVIII
EXCELENŢEI SALE DOMNUL REZIDENT REGAL AL ŢINUTULUI DUNĂREI DE JOS GALAŢI
NR. 1770
MART(IE) 940

Avem ono(a)re a vă comunica următoarele:
În urma ordinului Dv. nr. 2532 din 10.02.1940 am înscris în bugetul comunei Huşi, pe anul 1940/41, un capitol pentru răscumpărarea casei în care s-a născut domnitorul ALEX(ANDRU) IO(A)N CUZA.
Ne permitem a atrage atenţiunea Excelenţei voastre asupra următoarelor:
 Din cauza cheltuielilor neprevăzute înscrise in bugetul anului acesta,  comuna este în imposibilitate de a executa vre-o lucrare de interes public şi cu atât mai puţin, de a răscumpăra un monument istoric.
 Actualii proprietari a clădirii înţeleg să facă o afacere fructuoasă din această expropriere și pentru o clădire pe care au plătit cu 90.000 lei, cer nu mai puţin de 600.000 lei.
 Din cele ce spun bătrânii acestui oraş. casa în care s-a născut domnitorul Cuza ar fi alta.
Domnul Profesor care a scris articolul din Convorbiri literare în urma căruia Comisiunea Monumentelor Istorice a hotărât ca această clădire va fi considerată monument istoric, a fost indus în ero(a)re. Şi to(ate) prezumpţiunile sunt în favoarea acestei teze. Casa aceasta este fo(a)rte mică cu 3 mici încăperi și o bucătărioară de proporţie foarte reduse. Nu a avut nici o dată atenansele şi grajdurile care erau aparent trebuincioase (...) de viaţă a unui ispravnic, cum era tatăl domnitorului.
Credem că chestiunea aceasta ar trebui studiată mai bine, înainte de a se proceda ta răscumpărare.
Primar,
ss
Secretar,
ss


XIX

DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIUNEI MONUMENTELOR ISTORICE
STR. GENERAL BERTHELOT NR. 28, S 2, BUCUREŞTI
NR. 3948/1940 APRILIE 9

La adresa dvs. nr. 561/1940, avem onoarea a vă trimite alăturat o copie de evaluarea imobilului, proprietatea d-nei Lucreţia Dr. Pleşu situat în oraşul Huşi, str. I.G. Duca nr. 58, ce ni s-a cerut de dvs. cu sus menționata adresă.
Primar,
ss
Secretar
Constantin Sălcean


XX

ROMÂNIA
MINISTERUL CULTELOR ŞI ARTELOR
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
PRIMĂRIA ORAŞULUI HUŞI
NR. 616
11 APR(LIE) 1940

DOMNULE PRIMAR,

La adresa dvs. nr 3664 din 3 aprilie a.c., avem onoare a vă ruga să binevoiţi a cerceta şi a ni arăta cine a informat Comisiunea Monumentelor Istorice că în casa din Huşi, str. I.G. Duca nr. 58, s-a născut domnitorul Alexandru Ioan Cuza
Președinte,
ss N. Iorga
Secretar - Director general


XXI

DOMNULUI PROFESOR NECULAI IORGA
LA COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
STR. GENERAL BERTHELOT 28
BUCUREŞTI NR. 4241/15 APRIL(IE)

Ca urmare la adresa Dv. nr. 616, din 11 april(ie), avem ono(a)re a vă comunica următoarele:
1. După cât ştim, Comisiunea monumentelor istorice, a fos(t) informată că în casele din Huşi, str I.G. Duca nr. 58, s-ar fi născut domnitorul Alex(andru) Cuza, chiar de proprietarul casei. Dl Ştefan Filon, pensionar. decedat de curând. Înştiinţarea a fost motivată de un articol, asupra acestui fapt, apărut în Convorbiri literare, sunt şapte sau opt ani, scris de un domn Lupaşcu, funcţionar la Administraţia financiară Huşi. E probabil ca autorul a voit se facă literatură şi nici de cum să stabilească un fapt istoric, lucru care nu era de competenţa sa.
Primar,
ss
Secretar,
ss


XXII

DOMNULUI PROFESOR NECULAI IORGA
LA COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Str. General Berthelot
București
Nr. 3664-1940 aprilie 3

Suntem în posesiunea adresei Dvs. din 29 mart., prin care ne făceţi cunoscut că clădirea, proprietatea D-nei Lucreţia Dr. Pleşu. situată în oraşul Huşi, str. I.G. Duca nr. 58 a fost declarată monument istoric, prin Înalt  Decret Regal.
Ne permitem a vă supune următoarele:
Din bătrânii acestui oraș nu s-a găsit nimeni care să-şi amintească că în această clădire a locuit cândva, familia dormitorului Cuza.
Casa este foarte mică, cu trei încăperi şi o bucătărie de proporții foarte reduse şi a aparţinut, de foarte multă vreme, familiei Buznea.
N-a avut nici o dată înfățişarea, nici clădirile anexe necesare pentru a pute fi locuită de un înalt demnitar, cum era tatăl domnitorului Cuza
Dl Filon, tatăl D-nei Dr. Pleşu, a făcut cercetări pentru a strânge dovezi că în casa sa s-ar fi născut domnitorul nostru, dar nu numai că nu a reuşit, ci s-a găsit cineva care îşi amintea, de la părinți, că locul de naştere ar fi o altă casă, situată în apropiere.
De altfel, după cât ştim, şi oraşul Bârlad pretinde că ar fi locul de naştere a domnitorului Cuza.
Supunem toate acestea înaltei Dvs. competențe pentru a vedea dacă nu se face o greşală atribuind o valoare istorică unei clădiri fără importanţă.
Casa a fost cumpărată de actualii proprietari pentru suma de 90000 lei și se cere pentru ea 650000 lei.
Doamna proprietară înţelege a face o afacere fructuoasă.
Primăria Huşi care e foarte săracă şi nu poate satisface nici ce mai imperioasă dintre nevoile populaţiei sale aceia de a-i da apă de băut, nu poate răscumpăra acest imobil pe care nu l-ar putea utiliza în nici un chip.
Vă rugăm, primiţi Domnule Profesor, respectuasele noastre salutări.
Primar,
ss
Secretar,
ss



Note:
1. I.G. Valentineanu, Alegerea, detronarea și înmormântarea lui Cuza Vodă, Bucureşti, 1898, p. 25.
2. A.D. Xenopol, Istoria românilor; vol. XIII, Ed. a III-a, p. 10; Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă. Ediţia a II-a revăzută si adăugită. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti. 1970. p. 64; Ştefan S. Gorovei. Strămoșii cunoscuţi ai principelui Al. I. Cuza, în Cuza Vodă in memoriam, Ed. Junimea, Iaşi. 1973. p. 26; Constantin C. Giurescu. Personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, în Cuza Vodă in memoriam, p. 8; D. Ivănescu, Contribuţii la biografia lui Alexandru Ioan Cuza înainte de domnie în Cuza Vodă in memoriam, p. 57; Istoria Bârladului,volumul II, 1998,îngrijit și coordonat de Oltea Râşcanu Gramaticu, p. 338; Oltea Râşcanu Gramaticu, Alexandru Ioan Cuza şi Bârladul în „Clepsidra” Revistă lunară editată de Inspectoratul pentru cultură al județului Vaslui, martie l999, pp 3-4; Paul Păltanea, Alexandru Ioan Cuza şi oraşul Galaţi. în Vremea nouă. 15 III 1970, nr. 7853; Oltea Râşcanu Gramatica, Al. I. Cuza s-a născut la Bârlad și nu în altă parte!, în Păreri tutovene, nr. 307, din 18-23 iunie, 1998, an VIII; V. Palade, în Bârladul odinioară şi astăzi. Miscelaneum, vol. I, 1980.
3. Lucia Borş, Doamna Elena, 1992, Craiova, p. 19; Istoria Huşilor, volum îngrijit şi coordonat de Theodor Codreanu, Editura Porto Franco, Galaţi, 1995. p. 269; Ion Lupaşcu, în Convorbiri literare, nr. 5/1939, p. 586; Gheorghe Melinte, Cuza şi Huşii, Ediţie îngrijită, schiţă bio-bibliografică, note şi addenda de Constantin D. Donose, Editura Timpul, Iaşi, 1998; Costin Clit, Cuza şi Huşii, în Jurnalul vasluian, nr. 261 din 21-27.01.1999 şi nr. 262 din 28.01-2.02.1999; Idem, Date inedite privind familia Cuzeştilor în Clepsidra, nr. 24, p. 3; vezi şi Vasile Iancu, Controversa asupra locului naşterii domnului Cuza nu s-a încheiat în România liberă, nr. 2640, din 22 noiembrie 1998, p. 15; Horia Nestorescu Bălceşti, Ordinul masonic român, 1993, p. 289.
4. Vasile Vasilache, Apud Istoria Huşilor, Gh. Ghibănescu, Cuzeştii; Mihail Leondari, Geografia şi istoria judeţului Fălciu; C. Chiriţă, Dicţionar geografic al judeţului Fălciu, Iaşi, Tipografia Petru C. Popovici, 1893.
5. Laurenţiu Constantiniu, Alexandru Ioan Cuza: repere biografice în Dilema, nr. 311 din 22-28 ianuarie 1999. p. 6; Alexandru V. Perietzeanu, Vidomostie de boierii Moldovei aflaţi în ţară la 1829 (I), în Arhiva genealogică, I (VI), 1994, nr. 1-2, p. 271.
6. Alexandru V. Perietzeanu, Vidomostie de boierii Moldovei aflaţi în ţară la 1829 (I), în Arhiva genealogică, I (VI), 1994, nr. 1-2, p. 271.
7. Ibidem, în Arhiva genealogică I (VI), 1994, nr. 3-4, pp. 290-303.
8. Gheorghe Melinte, op. cit., p. 23.
9. D. Ivănescu, Virginia Isac, Date noi privind viaţa și activitatea lui Alexandru Ioan Cuza până la alegerea sa ca domnitor al principatelor Unite, în Revista Arhivelor, An XLVIII, vol. XXXIII, nr. 4. Bucureşti, 1971, Extras, p. 526.
10. Documente privind Unirea Principatelor, vol. I. Documente interne (1854-1857), volum întocmit de Dan Berindei (responsabilul volumului), Eleonora Alexiu, Trifu Selea şi Apostol Stan, Ed. Academiei. 1961, p. 69.
11. Costin, Clit, op. cit., p. (?, sic).
12. Anul revoluţionar 1848 în Moldova, sub redacţia Acad. Mihail Roller, Editura de Stat, 1950. p. 15.
13. Ibidem. pp 69-70.
14. Ibidem, p. 189.
15. Istoria Bârladului, p. 263.
16. Anul revoluţionar 1848 în Moldova, p. 267.
17. Gabrian Bejenaru. Un ceaslov îl face hușean. pe Alexandru Ioan Cuza, Monitorul de Vaslui, vineri. 3 iulie 1999, p. 3 B; vezi şi Constantin Donose, Însemnările familiei Oardă de pe un Ceaslov (1817-1946). în „Cronica de faţă”.
18. D. Ivănescu, Virginia Isac, op. cit., p. 529 (p. 5 - extras).
19. Dosar 46/1865, Pachet 35, Fond Episcopia Huşilor, Arhivele Episcopiei Huşilor.
20. Gheorghe Melinte, op. cit.
21. Pr. Ioan Mareş, Structura organizatorică a eparhiei Romanului şi Huşilor în Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1, 1985, p. 146.
22. Dosar 46/1865. Pachet 35.
23. N. Iorga, Unirea Principatelor (1859) povestită românilor cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la întemeierea statului român, Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1909. p. 104.


Nota G.F.
Mult timp s-a afirmat și scris că Alexandru Ioan Cuza a decedat în anul 1871. Studii în arhivele vremii au arătat că anul este 1873. Într-un târziu, și oficialitățile hușene, „îmboldite” de istoricul Costin Clit, reușesc să schimbe placa de marmură de pe bustul domnitorului…


MARELE DUCAT BADEN
Judeţul Mannheim. Judecătoria Heidelberg.
Municipalitatea Heidelberg.

EXTRAS DIN CARTEA DE DECESE A ANULUI 1873
La 15 mai 1873 s-a prezentat în faţa funcţionarului Stării civile a municipalităţii Heidelberg chirurgul Gustav Dobelmann, domiciliat în Heidelberg, care a comunicat că este o cunoştinţă a celui decedat, şi declară că în ziua de 15 Mai a anului una mie opt sute şaptezeci şi trei, la orele unu şi jumătate, la Heidelberg a decedat Alexandru Ioan Cuza născut în Bucureşti, soţul Elenei Cuza, născută contesă de Rosetti, domiciliată la Florenţa.
După efectuarea citirii şi aprobării, acestui document a fost semnat de petiţionar, de funcţionarul stării civile şi de secretarul consiliului.
Semnăturile: ale petiţionarului:
(ss) G. E. Dobelmann; a funcţionarului stării civile
(ss) Krausmann; a secretarului consiliului: Locţiitor, Schmidt, pentru cel lipsă din motive de
serviciu.
Sigiliu (indescifrabil)
Conformitatea acestui extras cu cartea de decese o adeveresc: Heidelberg, la 17 mai 1873, funcţionarul stării civile: Locţiitor (ss) Shiele; secretarul consiliului (ss) indescifrabil.
Sigiliu: (indescifrabil)
Cu aprobarea judecătoriei ducale din Heidelberg din douăzeci şi trei mai una mie opt sute şaptezeci şi trei, anexa 32, se înştiinţează necesitatea înscrierii că în loc de „Bucureşti” se va citi „Bârlad” şi că în loc de „Contesa de Rosetti”, numai „Rosetti”.
Funcţionarul stării civile: Locţiitor (ss) Shiele.
(…)

Decesul lui Alexandru Ioan Cuza a fost înregistrat la 15 mai 1873, la Starea Civilă a Primăriei din Heidelberg, de către medicul său curant, chirurgul Gustav Dobelmann. În documentul menţionat, se preciza că domnitorul este născut la Bucureşti. Dându-şi seama de greşeala făcută de Dobelmann, privind locul naşterii lui Cuza, Doamna Elena Cuza a reuşit să intervină, pe lângă autorităţile germane din cadrul Primăriei din Heidelberg, şi să obţină rectificarea necesară: „Cu aprobarea Judecătoriei Ducale din Heidelberg din douăzeci şi trei mai una mie opt sute şaptezeci şi trei, anexa 32, se înştiinţează necesitatea înscrierii în loc de „Bucureşti” se va citi „Bârlad” şi că în loc de „Contesa Rosetti”, numai „Rosetti”(…)

Reproducere după Oltea Rășcanu Gramaticu, „Alexandru Ioan Cuza şi Bârladul. 195 de ani” în ACTA MUSEI TUTOVENSIS. Memorialistică, nr. 1, 2015. pp. 66-67.


Citiți și:



Imaginile folosite pentru ilustrare nu reprezintă, în mod necesar, și punctul de vedere al autorilor textelor.
Materialele publicate sunt compilații, nu studii proprii. Aprecierea corectitudinii informațiilor rămâne în seama cititorului.
Blog realizat de Gabriel Folescu
(gabriel.folescu@facebook.com, gabriel.folescu@outlook.com)

Distribuiți pe:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu