Gheorghe Chiper-Dinograncea, autorul romanului autobiografic „Târgul trăsniților”

Costin Clit – Scriitorul Gheorghe Gh. Chiper-Dinograncea

(fragmente din „Academia Bârlădeană”, anul XVIII, 3 (44), 2011, pp. 8-9)

Gheorghe Gh. Chiper-Dinograncea (1911-1977)

Gheorghe Chiper s-a născut la 16 aprilie 1911 în satul Podolenii de Sus, comuna Cozmeşti, judeţul Fălciu, astăzi în judeţul Iaşi. Este fiul agricultorilor Gheorghe şi Ioana, ambii părinţi de religie ortodoxă. Urmează cursurile şcolii primare din satul natal şi a Liceului de băieţi „Cuza Vodă” din Huşi (…)

După absolvirea liceului în promoţia 1931-1932 urmează studiile universitare la Facultatea de Drept din Iaşi, al cărui licenţiat este în 1936. Ajunge avocat definitiv în Baroul oraşului Iaşi şi se apropie de scriitorul Ionel Teodoreanu (…)

Este mobilizat în cel de-al Doilea Război Mondial, după care se orientează profesional spre profilul economic. Titlul de doctor în ştiinţe economice şi politice îl obţine în 1948.

Preocupările sale literare sunt concretizate prin colaborarea la revista „Zorile”, editată de Liceul de băieţi „Cuza Vodă”din Huşi şi la „Tribuna,”revistă progresistă editată de maistrul tipograf Marcu Dulberg. Ca student în Iaşi, colaborează la ziarele: „Ziua”, „Lumea”, „Opinia”, iar mai târziu asigură conducerea ziarului „Brazda” (…) şi face parte din conducerea revistei „Curier ieşean”, cu o apariţie lunară.

Sub condeiul său au apărut: Studentul zilelor noastre, 1935; Putregaiul, 1937; Târgul trăsniţilor,1943; Viscol; Legende; Fulgerul.

De la scriitorul Gheorghe Chiper au rămas o serie de manuscrise nepublicate: Lacrima Cristi, Fulgerul negru, Plug, Voievodul sărmanilor, Când moartea întârzie o clipă (…)

Prin pana scriitorului Gheorghe Chiper a rămas celebru portretul făcut profesorului de limba germană din oraşul Huşi, anume lui Ion Zelea Codreanu, Moş Zagreb în Târgul trăsniţilor. Desigur, scriitorul a căutat să nu-i rămână dator celebrului profesor din urbea huşeană pentru notele acordate, de aici și subiectivismul său (…)

Gheorghe Chiper pregăteşte în anul 1968 ediţia a II-a a cărţii Târgul trăsniţilor, fără a fi tipărită, a cărei prefaţă este pregătită de lingvistul Gheorghe Ivănescu(…)

***

Ion N. Oprea – Nicolae Stelian Beldie din Gohor Tecuci
şi Gheorghe Chiper de la Huşi la „Curier ieşan”…

(fragmente din „Personalități moldave”, Editura PIM, Iaşi, 2008, pp. 241-245)

Gheorghe Chiper, redactorul şef al revistei „Curierul ieşan” nu-i altul decât autorul romanului autobiografic intitulat „Târgul trăsniților” apărut la Editura „Cartea Moldovei”, Ath. Gheorghiu Iaşi, în luna mai 1943, despre care am scris în lucrarea mea „Huşul în presa vremii – de la Melchisedec până în zilele noastre – 1869-2006” şi despre care, luându-i apărarea împotriva unora care-l socoteau „trăsnit şi el, dar cam fără talent”, dar apreciindu-i relatările ca adevărate, eu subliniam (p. 309-310): „adevărul din cartea lui Gheorghe Chiper fiind după mine cea mai înaltă calitate a cărții huşeanului, e păcat pentru localnici sau cei care au trăit o anumită perioadă acolo, să nu se apuce a o răsfoi. Luând-o în mână, sunt sigur, o va citi şi o va aprecia, ajungând şi la concluzia că Gheorghe Chiper a avut şi talent literar.”

Aduceam ca argument şi alte cărți ale sale: „Studentul derbedeu”, realizată în 1935, „Putregaiul”, roman, în 1937, „Viscol” – nuvele, publicat în 1941, toate epuizate din librării şi de la editori în 1943.

„Bătălia văzduhului” – reportaj de război, realizat la Iaşi în 1942 se afla încă în librării, autorul având în pregătire o trilogie – cu „Sânge”, „Suflet” şi „Pământ” despre „Plugari” – roman, tagmă a muncitorilor pământului de unde provenea – de la Arsura – doctorului Neculai Lupu, „Doctorul Stupu”– în „Târgul trăsniților”.

Plugari pentru că deşi aflat în lumea intelectualilor, coordonând ca redactor şef o revistă literară „Curier ieşan”, el a rămas legat de plugari: „Scrisoare”, răspuns lui Vasile Ailincăi, plugar chemat să-şi apere țara (nr. 14/decembrie 1942); „Către şcolari”, apel în nr. 15-16 către ei, pentru că unii, fără voia lor, au cam uitat de înaintaşii de la munca şi viața cărora au încă de învățat multe; „Fiți gata! Se adresa tinerilor (nr. 17), indiferent de profesie, chemându-i să-şi facă datoria pentru că, într-o zi, vor fi întrebați „ce au făcut pentru plugul vieții tale?” „Mâine”, răspundea fratelui său, plugarul – din județul Tutova (nr. 19), va fi ziua înnoirilor totale”; plugari – nu țărani, pentru că nu odată, şi nu din partea unui singur individ, s-a putut auzi: cutare are maniere de țăran, bădăran, necioplit sau țărănoi sadea, ceea ce însemna că în mintea şi sufletul unor asemenea oameni există credința că „cel care face pâine este vrednic de disprețul celui care o mănâncă”.

Este o mişelie să se întrebuințeze, pentru părinții şi bunicii lor titulatura de „țărani” – mojici, neciopliți – în loc de „plugari”, oameni ai plugului, ai grâului, ai ogorului, oameni care făuresc destine şi le apără” – scria în articolele de fond cel care, nejustificat, mai târziu, avea să fie caracterizat ca om fără talent literar.

Volumul despre care editura „Cartea Moldovei” o socotea a „sincerităților agresive”, cartea care includea în ea deopotrivă duioşia amintirilor şi realitățile biciuitoare”.

Aşadar a te numi huşean, e musai necesar să citeşti „Târgul trăsniților” a lui Gheorghe Chiper, roman autobiografic al localnicului, fost elev al Liceului „Cuza Vodă” din Huşi, colaborator important al revistei literar-ştiințifice „Zorile” despre care am vorbit în aceeaşi carte (p. 342-381).

Calitățile literare ale lui Gheorghe Chiper îşi găsesc suportul nu numai în lucrările personale, cât mai ales în calitatea materialelor colaborărilor care i-au trecut prin mână şi le-a dat drumul în pagină, printre aceşti autori aflându-se şi George Lesnea, Aurel Leon, Constantin Ciopraga, Traian Gheorghiu, Petre Andrei, Ştefan Bârsănescu, Emil Diaconescu, I.M. Marinescu, I. Minea, C. Mureşanu, V. Nadolschi, G. Obreja-Iaşi, Vera Orăşeanu, Otilia Cazimir, Al. Piru, August Scriban, Th. Simenschi, Nicolae Țațomir, Radu Vulpe.

Rândurile următoare intitulate „Credem…” publicate în „Curierul ieşan” nr. 13/1942 sub semnătura lui Gh. Chiper, noi le vedem nu numai ca un imn închinat plugarului român, ci ca şi o dovadă că autorul lor a fost un mare talent:

„Credem… în jertfa crucii tale, plugar necunoscut. Din sacrificiul tău toarcem vrerile noastre pentru ziua de mâine. Credem în dreptatea, prin şi pentru care, spada vitejiei tale a despicat stânca întunericului, croind drum larg unui alt răsărit…

Din străşnicia luptei tale clădim rug ispăşitor pentru toate nevredniciile.

Credem în flăcările sângelui tău, care au reaprins candelele eroismului românesc în bisericile viitorului.

Făcliile sufletului nostru le ridicăm să prindă lumina din vâlvătaia biruinței tale, plugărime vrednică. Credem în puterea de viață şi de moarte, cu care tu, plugar erou, ți-ai răstignit ființa pământească pe crucea dreptății pământului tău.

Viața ta, viața brazdei strămoşilor, este icoana rugăciunilor noastre, spre veac nou; moartea ta întru împlinirea destinului românesc, este evanghelia poruncilor întru tăria luptei de apoi.

Credem în sfințenia ogorului românesc şi în dârzenia plugului care, veac de veac, a răscolit câmpurile întru măreția neamului.

Lângă coarnele lui au înmugurit nădejdile norodului, în dragostea pentru el au înflorit vredniciile.

Credem în veşnicia dreptului tău de a fi stăpânul pământului dacic; furtunile trecutului nu te-au clintit şi urgiile prezentului le-ai zdrobit.

Credem în oțelul brațului tău şi în puterea biruitoare a sufletului tău. În fața lor s-au prăbuşit şi se vor risipi asupritorii.

Patria şi-a răzimat ființa pe strădania ta şi îşi ridică fruntea spre soarele dreptății prin biruința ta strălucitoare.

Credem în zămislirea câmpurilor de bătaie.

Din aurul şi noroiul lor s-a născut şi creşte năprasnic legea vieții noastre de mâine, spre slava dreptăților şi nimicirea mişeilor.

Credem în curățenia şesurilor, în chibzuința vetrelor şi în nepătrunsul codrilor.

Şi în veşnicia neamului al cărui început şi sfârşit eşti tu, plugar român.

Vrem strălucirea patriei şi veşnicia dreptății ce trebuie să vină.”

 

Citiți și:

Gheorghe Ivănescu și Gheorghe Chiper-Dinograncea. Prefața ediției netipărite a „Târgului trăniților”

Materialele publicate sunt compilații, nu studii proprii. Aprecierea corectitudinii informațiilor rămâne în seama cititorului.
Blog realizat de Gabriel Folescu
(gabriel.folescu@facebook.com, gabriel.folescu@outlook.com)